Un mic omagiu,pentru ca mereu mi`e greu sa trec prin locul de unde el din pacate nu are cum sa plece,pentru ca imi e mereu greu sa ma gandesc ca nu o sa`l mai vad si aud razand decat in mintea mea,pentru ca nu ne mai este alaturi tuturor asa cum ne era inainte,pentru ca nu ne mai certam,nu ne mai imbatam nu mai cantam nu mai radem nu mai bem cafele impreuna si pt ca nu a avut bafta de a ramane aici,o sa rad mereu si sper ca toti o sa ne gandim la el de fiecare data cand facem asta,mi`e dor de ma doare,mi`o dor sa`l aud cum ne stalcea numele ,sa`i mai simt prezenta,si sper ca 29 septembrie ne va aduna pe toti in fiecare an,indiferent in ce tara loc sau pe ce drumuri vom fi,asa sper sa`i facem ziua o sarbatoare,mai sincera ca niciodata nu pot sa spun ca mi`e dor de el de mor,si ca as vrea sa`l mai vad macar odata ...so rip my dear Lucius,i hope u`r our angel
